România se numără printre economiile cu cele mai puţine progrese în ceea ce priveşte implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), înregistrând o rată de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor asumate de 27%, sub media Uniunii Europene, de 32%, în iunie 2025, relevă Raportul asupra stabilităţii financiare pe luna iunie al Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Agerpres.
Potrivit BNR, România beneficiază de alocări consistente în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, însumând 28,5 miliarde euro granturi şi împrumuturi în condiţii avantajoase, însă ritmul lent de implementare a PNRR, marcat de neîndeplinirea la timp a ţintelor şi jaloanelor asumate, a condus la amânarea transmiterii cererilor de plată şi, implicit, la blocaje în accesarea fondurilor şi la întârzierea investiţiilor planificate.
Astfel, de la iniţierea programului, în anul 2021, până în luna iunie 2025, România a încasat 10,72 miliarde euro, dintre care 4,32 miliarde euro reprezintă împrumuturi şi 6,4 miliarde euro granturi, cumulând puţin peste o treime din alocarea totală.
„România se numără printre economiile cu cele mai puţine progrese în ceea ce priveşte implementarea PNRR, înregistrând o rată de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor asumate de 27%, sub media UE de 32%, în iunie 2025. Nivelul redus al realizărilor înregistrate pe parcursul celor patru ani, raportat la termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor şi ţintelor, face puţin probabilă recuperarea întârzierilor în intervalul de timp rămas”, atenţionează BNR.
În acest context, BNR atrage atenţia că acest scenariu implică pierderea unor fonduri europene substanţiale şi neimplementarea unor reforme şi investiţii majore care ar putea susţine tranziţia României către un model de creştere sustenabilă.
„Impactul acestor reforme, de la accelerarea tranziţiei verzi şi digitale la modernizarea infrastructurii, restructurarea economiei şi creşterea competitivităţii, ar contribui semnificativ şi la atenuarea sau, după caz, chiar compensarea în totalitate a efectelor contracţioniste ale procesului de consolidare fiscală”, se arată în raport.
